Despre mine.....

Intotdeauna ma blochez cand vine vorba sa ma descriu. Niciodata nu stiu ce sa zic despre mine decat simplu: "sunt de treaba". Lumea intotdeauna m-a catalogat ca fiind o fata rea din cauza vestimentatiei si a parului. La inceput, prin clasa a 7-a, eram un fel de punk-rock rebel chick. Aveam blugi si tricouri largi, paru lins, tot timpu purtam tenisi si ieseam doar cu baietii. Eram un fel de mini Avril Lavigne [Idolul meu pe vremea aia]. Spargeam geamuri, jucam fotbal cu baietii, scuipam, ma bateam, eh...chestii de baieti. Apoi am dat-o pe emo-goth, printr-a 9-a. Umblam doar in negru, ma zgariam pe maini [nu tare, din fericire nu mi-au ramas semne], aveam impresia ca toti sunt impotriva mea. Uram tot. Ma uram pe mine. Aveam un jurnal unde scriam si desenam tot. Pana cand scumpa mea mama l-a gasit si a ramas ingrozita de ce era acolo. Apoi pe la jumatatea clasei a 9-a am auzit prima melodie DNB. Ma fascina toata combinatia aia de sunetele si ritmul. Apoi am inceput sa-mi gasesc, incet, incet o personalitate. Sa creez un eu. Ascultam cam de toate. Aveam o gramada de prieteni. Pana cand lucrurile au inceput sa mearga prost si mi-am deschis si eu ochii. Incepusem sa ma imbat si sa fumez. Asta din cauza ca toti din juru meu o faceau, eu de ce sa nu? Ajunsese chiar sa-mi placa sa fiu in stare de ebrietate [asta repetandu-se constant]. Fumam cate 2-3 pachete de tigari pe zi. Nu aveam treaba. Incepusem sa-mi schimb si comportamentul, ramanand aceeasi fata "rebela". Atat de rebela incat ma imbatam si plangeam de fiecare data. Plangeam ca nu ma iubeste nimeni. Plangeam ca ma doare capu. Plangeam ca lu ala nu`i place de mine. Plangeam ca nu imi da nimeni sa beau. Plangeam din absolut orice. Am inceput sa nu mai am incredere in oameni. Si aici au ajutat si multi altii, care in fata imi erau prieteni si pe la spate eram cea mai mare idioata pe care au intalnit-o. Eu sunt genul de fata pasnica, nu caut bataie, imi place sa ma inteleg bine cu toata lumea. Dar cand cineva ma calca pe coada atunci fac tot posibilul ca acel cineva sa nu mai aiba de-a face cu mine si nici eu cu el/ea. In fine. Astfel, din alcoale in alcoale am dat-o in party`uri. Mergeam peste tot: cabane, zile de nastere, fest`uri, petreceri date acasa sau in club si mai stiu eu. Astfel am cunoscut tot felu de oameni, cu mentalitati diferite, cu stiluri diferite. Imi placea viata pe care o duceam. Noaptea era lumea mea. Noaptea inviam. Eram eu. Muzica si noaptea erau prietenele mele cele mai bune. Intreaga mea personalitate e bazata pe muzica. Si cum ascultam o muzica nu prea placuta la auz, va dati seama ce parere avea lumea despre mine. Eram foarte pasatoare in legatura cu parerea oamenilor desi nu aratam asta. In fine. La inceputul clasei a 12-a, m-am mutat cu o prietena intr-un apartament de pe bul. 1 Dec, in Tudor, in Tg Mures. Stateam singure cu chirie, ne durea in freza. Ne puteam caca in mijlocul holului ca nu comenta absolut nimeni. Si ca sa inauguram "mutarea" am sarbatorit cu cativa amici si "ceva" alcool. In fine, ideea e ca....acea inaugurare nu s-a mai terminat. Eram beata tot timpu. La scoala, afara, acasa, in somn, la dush, peste tot. Duhneam a alcool de la 10 metri, lumea se uita ciudat la mine pe strada [ca deh imi stateau foarte bine ochii in cap], oamenii care ma cunosteau radeau de mine. Si pur si simplu ma uitam in oglinda si ma intrebam: "tu cine esti?"
In final, am inceput facultatea. M-am mutat pe bul. Pandurilor ptk ceilalti chiriasi "nu ne mai suportau". M-am mutat la etaju` 4 si nu aveam lift. Era un calvar. Dar apartamentul era foarte dragutz. Acolo mi-am continuat cariera de bautoare si de fumatoare pana intr-o zi. Cu o noapte inainte nu dormisem. Am stat pe net pana la 6 si la 6 trebuia sa plec cu ai mei la ocska, apoi am iesit afara. Ca sa nu adorm am baut o cana de cafea maaaaaaaaaaaare, vreo jumatate de litru de cola si 2 energizante. Totul bine si frumos pana am ajuns acasa. Am inceput sa tremur, ma albisem la fatza, nu mai aveam aer si tot felu de senzatii nasoale. Atatea "energizante" in mine, atatea nopti nedormite [party`uri` si cabane] s-au adunat in acea zi si am crezut ca innebunesc. Am vrut sa chem salvarea dar colega mea m-a linistit pentru ca si ea patise la fel. Mi-a explicat frumos, ca astea sunt din cauza ca beau prea mult, dorm prea putin si ma innec in tigari. Dar nu i-am dat importanta. Am crezut ca v-a trece de la sine eu continuand sa beau si sa fumez si sa stau noptile treaza. Apoi am inceput sa ma calmez. Fumam mai putin, nu mai beam atata, mi-am facut noi prieteni pe care inca ii am si ii ador, dormeam noaptea si nu ziua si totul a fost ok o vreme. Apoi nebunia m-a apucat din nou. Si acum, astept sa vina Miercuri sa merg la cardiolog sa fiu sigura ca nu am proleme cu inima asa cum credeam [dormitul ziua si nu noaptea nu face bine la inima deloc v-o spun din proprie experienta], iau calciu efervescent pentru ca am "un gol" mare la calciu din cauza ca fumam prea mult si mi s-a recomandat sa merg la un psiholog pentru ca imi creez singura stari de panica. In muzica m-am reprofilat. Ascult dubstep mai mult, e genul meu preferat si ca stil daca e sa ma cataloghez ar fi un fel de hipsteritza. Ceva gen: ochelari wayfarer, par colorat, geaca de piele. Nu mai beau si nu mai fumez, mananc mai sanatos [cel putin incerc] si incerc sa dorm la ore mai rezonabile chiar daca cu asta am mari proleme. Dar ma rog. In fiecare zi incerc sa mai schimb cate ceva la mine, ca sa fiu un om mai bun.

ps: e 3:26! :)